Gestiunea şi protecţia calităţii apei
1. ACTIVITATEA DE MONITORING CALITATIV
Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa; pe baza datelor privind acest stadiu, se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse.
Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE , sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.
Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D.A.Prut este reprezentat de 4 subsisteme :
Sunt identificate urmatoarele medii de investigare:
Reţeaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curgătoare cuprinde :
In cadrul subsistemului ape uzate, sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare directă în receptor natural (se urmăresc : volumele evacuate, cantitatile de nocivitati , situatia functionarii statiilor de epurare, alte impuneri cuprinse în aurtorizaţia de gospodărire a apelor).
Corpurile de apă desemnate captărilor pentru producerea de apă potabilă (apă brută) sunt supuse unui monitoring suplimentar, conform Legii Apelor nr. 107 modificate şi completate prin Legea 310/2004 , în vederea asigurării condiţiilor de potabilizare în conformitate cu NTPA 013/2002.
Calitatea apelor se stabileşte prin determinarea unui complex de indicatori , specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte:
D.A.Prut participă activ la îndeplinirea obligatiilor in domeniul apei care revin Romaniei ca tara in curs de aderare la Uniunea Europeana, precum si celor care decurg din conventiile internationale la care aceasta este parte, modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor , reprezinta o etapa importanta in atingerea obiectivului comun reprezentat de “starea buna” a apelor.
Până în prezent caracterizarea stării chimice şi ecologice a apelor de suprafaţă s-a bazat în principal doar pe analiza mediilor de investigare APA şi BIOTA. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107 modificate şi completate prin Legea 310/2004, a Directivei Cadru 60/2000 şi a celorlalte directive din domeniul apei, a fost necesară extinderea abordării mediului apă (şi prin monitorizarea substanţelor prioritare / prioritar periculoase) şi a mediului biotă (prin monitorizarea de noi componente) şi de asemenea introducerea unor noi medii de investigare – MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) şi SEDIMENTE (pentru acumulări).
Monitoringul substanţelor prioritare/prioritar periculoase
Având în vedere armonizarea legislatiei româneşti în domeniul apei cu Directivele europene, este necesară aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru eliminarea poluării apei cu substanţe prioritare / prioritar periculoase, substanţe care sunt incluse în Lista I şi II a Directivei 76/464/CEE . Această directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. 118/2002, H.G. 188/2002.
Se impune monitorizarea substanţele prioritare / prioritar periculoase în toate subsistemele şi mediile de investigare , având în vedere riscul faţă de mediul acvatic şi de sănătatea umană.
Biroul G.P.C.A urmăreşte derularea şi aplicarea programului de monitorizare a substanţelor prioritare / prioritar periculoase evacuate în mediul acvatic, monitorizând atât efluenţii evacuaţi de agenţii economici cât şi cursurile de apă în care sunt deversate, dacă se încadrează în limitele legale.
La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, D.A.Prut a fost întocmit un inventar al folosinţelor care evacuează substanţe prioritare/prioritar periculoase şi respectiv un Plan de măsuri care vizează reducerea şi îndepărtarea acestor substanţe din apele uzate. De asemenea, s-au solicitat agenţilor economici informaţii referitoare la toate substanţele relevante, folosite ca materii principale, intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic, produse finite sau subproduse, cu specificarea cantităţilor respective,pentru toate instalaţiile din incinta unei unităţi industriale care evacuează ape uzate atât în receptori naturali cât şi în reţelele de canalizare.
Unităţile economice care folosesc şi deversează ape uzate încărcate şi cu substanţe prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr. 310 /2004 , H.G. 118/2002 şi a Directivei nr. 76/464/EEC şi Directivele “fiice”, au fost obligate să întreprindă măsuri şi lucrări pentru diminuarea şi în final stoparea acestor substanţe din apele uzate. Astfel, la întocmirea şi negocierea Programelor de etapizare , se vor stipula măsuri şi lucrări a căror realizare va conduce la îndepărtarea din apele uzate a substanţelor prioritare/prioritar periculoase. De asemenea, Programele de etapizare vor cuprinde ca măsură şi monitorizarea permanentă a substanţelor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate.
Orice evacuare de ape uzate efectuată în apele de suprafaţă sau reţeaua de canalizare orăşenească şi susceptibilă să conţină una din aceste substanţe va fi supusă la o autorizare prealabilă. De asemenea s-a impus automonitoringul pentru toţi aceşti utilizatorii de apă în vederea cunoaşterii în orice moment a cantităţilor de substanţe evacuate.
Pentru utilizatorii de apă care evacuează sau sunt susceptibli de a evacua substanţe prioritare/prioritar periculoase (funcţie de profilul de activitate), D.A.Prut prin laboratorul său de calitatea apei, efectuează, în limita posibilităţii tehnice de care dispune, o serie de analize, în special pentru metale grele.
Lunar se întocmeşte Buletinul de Calitate a Apelor, care prezintă sintetic starea calităţii apelor de suprafaţă, subterane, a apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă şi situaţia principalelor surse de poluare din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.
2. ACTIVITATEA DE MONITORING CANTITATIV - ASIGURAREA VOLUMELOR DE APA

|
Bazinul hidrografic |
TOTAL Resurse utilizabile (mil.mc) |
|
B.H. PRUT |
766,3 |
|
B.H. BARLAD + afl. SIRET |
254,3 |
Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004
|
Bazinul hidrografic |
Sursa de captare |
Volume captate (mil. mc) |
Total volum captat (mil. mc) |
|
B.H. PRUT |
suprafaţă |
91,5 |
95,0 |
|
subteran |
3,5 |
||
|
B.H. BARLAD |
suprafaţă |
22,6 |
31,1 |
|
subteran |
8,5 |
||
|
B.H. SIRET |
suprafaţă |
40,4 |
82,9 |
|
subteran |
42,5 |
||
|
B.H. DUNARE |
suprafaţă |
146,1 |
146,7 |
|
subteran |
0,6 |
Volume captate pe S.G.A.-uri în anul 2004
|
Subunitatea D.A.P. |
Sursa de captare |
Volume captate (mil. mc) |
Total volum captat (mil. mc) |
|
S.G.A BOTOŞANI |
suprafaţă |
48,3 |
50,2 |
|
subteran |
1,9 |
||
|
S.G.A. IAŞI |
suprafaţă |
64,2 |
98,5 |
|
subteran |
34,3 |
||
|
S.G.A. VASLUI |
suprafaţă |
24,4 |
28,7 |
|
subteran |
4,3 |
||
|
S.G.A. GALAŢI |
suprafaţă |
163,7 |
178,3 |
|
subteran |
14,6 |
Cerinţele de apă ale consumatorilor, din punct de vedere cantitativ, sunt cu mult sub resursele utilizabile conform gradului de amenajare a bazinelor hidrografice.